Despre evolutia constiintei umane, dupa Dr. David Hawkins

David R. Hawkins este un renumit medic psihiatru, expert in procesele mentale. El este autorul a numeroase lucrări științifice și de cercetare, este co-autor ( alaturi de laureatul premiului Nobel, Linus Pauling) al studiului Orthomolecular Psychiatry, apărut în 1973. Eu l-am descoperit odată cu cartea sa Putere versus Forță – Determinanții ascunși ai comportamentului uman și mi-a trezit interesul. Am citit ulterior mai multe cărți de-ale lui insa cel mai mult mi-a plăcut Transcenderea nivelurilor conștiinței. De mult am vrut sa povestesc despre abordarea lui, însă e destul de multa informație de transmis, probabil articolul va fi mai lung :).

Pornind de la kinesiologie, care este o știință bazată pe testarea răspunsului mușchilor la stimuli, a descoperit că un stimul, fizic sau mental, pozitiv generează un răspuns muscular puternic, in timp ce unul negativ generează o slăbire a tonusului muscular. Folosind aceasta testare kinesiologica, in urma milioanelor de calibrări, făcute timp de peste 25 de ani, a descoperit o scală a conștiinței umane, logaritmica, de la 1 la 1000, unde 1 indică existența, iar 1000 cel mai înalt câmp energetic posibil in domeniul uman, atins doar de câțiva oameni în cursul istoriei, fondatorii celor mai importante religii ale lumii (Hristos, Buddha, Krishna).

Autorul ne spune, de la început, că eul nu poate fi depășit daca e perceput ca dușman. El reprezintă o moștenire biologica importantă pentru supraviețuire, fiind deopotrivă benefic dar și înclinat să devină nestăpânit și să cauzeze probleme emoționale, psihologice și spirituale în cazul în care nu e controlat.
El susține că persistența eului primitiv in om se manifesta  prin miezul narcisist al egoismului, care la nivelurile aflate sub 200 indică menținerea atributelor primitive ale interesului egoist, indiferenței față de drepturile celorlalți și perceperii lor mai degrabă ca pe niște competitori și dușmani decât că pe niște aliați. Din rațiuni de securitate oamenii s-au adunat în grupuri, descoperind beneficiile cooperării, iar nivelul de conștiință al omului a evoluat încet. Astfel, ne arată ca la nașterea lui Buddha, conștiința colectivă a umanității calibra la nivelul 90. A crescut la aproape 100 la nașterea lui Hristos și a evoluat până la 190, unde a stagnat câteva secole, până la finalul anilor 1980, când a sărit brusc la nivelul 205, iar din noiembrie 2003 este la nivelul 207. In anul 2006, se pare că 78% din populația lumii era sub nivelul de 200 al conștiinței, semnificația fiind aceea că suntem dominați de instincte, motivații și comportamente individualiste, orientate către satisfacția propriei persoane, fara a ține cont de cei din jur. O mare parte din omenire se afla încă, din păcate, la un nivel de subzistență marcat de foamete, boli, opresiune politica și teamă. O altă mare parte sunt victime ale dorințelor, care azi caracterizează media și susțin economia. Se pare că nivelul 200 diferențiază adevărul de falsitate, cele aflate  peste acest nivel indică puterea, iar cele de dedesubt se corelează cu forța.Foarte important este și faptul că la nivelul 200 al conștiinței fiziologia creierului se schimba, fiind pragul de la care calitatea vieții se modifică. Acest lucru e exprimat prin apariția grijii pentru bunăstarea și fericirea celorlalți și nu doar a propriei persoane. Doar 0.4% dintre oameni sunt la un nivel al conștiinței de peste 500, al Iubirii, iar peste nivelul 600, al Păcii, doar 1 persoana din 10.000.000. Beneficiile evoluției interesului pentru ceilalți și a creșterii spirituale produse, sunt arătate clar în următoarea schiță, prin care nivelurile de conștiință sunt corelate cu rata fericirii:
Nivel de conștiință – Rata fericirii
20 Rușine  – 1%

30 Vinovăție  – 4%

50 Apatia – 5%

75 Durere  – 9%

100 Frică – 10%

125 Dorința – 10%

150 Furie  – 12%

175 Mândrie – 22%

——————————-

200 Curaj  – 55%

250 Neutralitate – 60%

310 Disponibilitate – 68%

350 Acceptare – 71%

400 Rațiune – 79%

500 Iubire  – 89%

540 Iubire necondiționată – 96%

570 Bucurie – 99%

600 Pace – 100%

700-1000 Iluminare – 100%

Autorul abordează mintea umană individuala că fiind asemenea unui computer conectat la o gigantică baza de date, care este însăși conștiința umană comună a întregii omeniri, conștiința noastră nefiind decât o expresie individuală a acesteia. El oarecum face o comparație a conștiinței umane cu un aparat radio care, în funcție de frecvența pe care se setează, descarcă informații din egregorul sau baza de date a nivelului respectiv de conștiință. Subliniază astfel și el puterea intenției, spunând că chiar daca in decursul vieții avem un anumit nivel al conștiinței – determinat de principiile la care fiecare suntem aliniați – in diverse momente putem sa oscilam pe scala, in funcție de experiențele prin care trecem și, cel mai important, în funcție de intenția sau dorința pe care o putem folosi pentru a progresa sau transcende nivelurile de conștiință. El ne spune că singura cale de a spori puterea unui individ este creșterea integrității, înțelegerii și capacității sale de compasiune. Salturile mari sunt precedate de înlăturarea iluziilor de tipul “Eu știu”. Lumina nu poate intra într-o cutie închisă. Dacă viața este privita că un mentor, asta va deveni. Chiar și, sau mai ales dacă, alegem ca lecțiile dureroase ale vieții să fie transformate in porți spre evoluție sau creștere. 

Actul inițial de a ne asuma responsabilitatea adevărului vieții noastre este sa ne ridicam de la nivelele inferioare de energie la nivelul 200, nivelul critic  al Curajului și Integrității unde apare pentru prima dată puterea și care reprezintă de fapt piatra de încercare în drumul spre toate nivelele superioare. Curajul de a spune adevărul duce la Acceptare –  atinge nivelul 350. Aici există suficientă energie pentru a rezolva majoritatea problemelor umanității. De aici putem ajunge la puterea și mai mare a Iubirii de la nivelul 500. Cunoașterea slăbiciunilor -mai ales a celor proprii, dar și pe cele ale altor persoane- ne da puterea Iertării, iar de aici rezultă Compasiunea, care e calea de acces spre gratia divină și spre înțelegerea finala a ceea ce suntem.
De-a lungul veacurilor s-a observat că simpla cercetare a minții tinde să crească nivelul conștiinței. O minte observată devine mai umilă și începe să renunțe la pretențiile sale de omniscientă. Odată cu umilința se pare că vine și capacitatea de a râde de noi înșine și, urcând pe scară, ajungem sa ne cunoaștem mai bine, sa ne înțelegem și controlăm mai bine și în stare de a fi mai puțin victima minții și mai mult stăpânul ei.

Dr. Hawkins ne ajută să înțelegem mai bine scala conștiinței, spunând sa ne imaginam un vagabond la un colt de stradă, îmbrăcat în haine zdrențuroase, singur și bătrân, se sprijină de zidul unei clădiri elegante. Să-l observăm din perspectiva diferitelor nivele ale conștiinței, punctând diferențele modului în care este perceput.
De la nivelul cel mai de jos, al Rușinii – 20 – vagabondul e murdar, dezgustător, dizgrațios. La nivelul 30, al Vinovăției, el va fi învinuit pentru condiția sa – este ceea ce merită, probabil nu e decât un escroc leneș. La nivelul 50 al Apatiei, definit de lipsa speranța, condiția lui pare disperată. De la nivelul 75, al Durerii, bătrânul apare tragic, fără prieteni și foarte singur.La nivelul 100 al conștiinței, Frica, il putem vedea ca pe o amenințare socială, poate ar trebui să chemăm politia până nu face o infracțiune. La nivelul 125, al Dorinței, el pare o problema frustrantă – de ce nu face nimeni nimic? La nivelul 150, al Mâniei, bătrânul poate părea violent, sau existența lui proprie înfurie. La nivelul 175,al Mândriei, bătrânul nostru poate fi văzut ca o rușine pentru societate, că o persoană căreia îi lipsește respectul de sine pentru a-și îmbunătăți propria condiție. La 200, nivelul Curajului, vom fi motivați să ne întrebăm dacă nu există cumva vreun adăpost în apropiere pentru el. La nivelul 250, al Neutralității, vagabondul apare chiar interesant.” Trăiește și lasa-i și pe alții să trăiască” am putea spune, de fapt bătrânul nu face pe nimeni sa sufere. La nivelul 310, al Disponibilității, decidem să coborâm și să vedem dacă-l putem ajuta sau macar încuraja, poate decidem sa facem și voluntariat la un adăpost. La 350, nivelul Acceptării, bătrânul ne intrigă, probabil are de spus o poveste interesantă, se afla aici din motive pe care poate nu le vom înțelege. De la nivelul 400, al Rațiunii, bătrânul reprezintă un simptom al bolii economice și sociale actuale, sau cel puțin un subiect pentru un studiu care ar putea ajuta astfel de persoane. La nivelele superioare bătrânul apare nu doar interesant ci și prietenos, chiar plăcut. La nivelul 600, al Păcii, el apare că o expresie temporară a propriului nostru sine.
Practic, propriul nostru nivel de conștiință decide ceea ce noi vedem, percepția sau perspectiva pe care o avem asupra lumii. E bine să înțelegem că evenimentele externe pot defini condițiile, dar nu ele determină răspunsul uman, adică reacția. Felul în care reacționăm depinde foarte mult de lumea în fața căreia o facem. Ceea ce devenim, la fel ca ceea ce vedem, sunt ambele determinate de percepție. E foarte interesant de observat că pe măsură ce coborâm spre limita inferioară a scalei, e tot mai greu să menții contactul cu privirea celuilalt. La limita de jos contactul vizual e evitat total. Prin contrast, cu cât urcăm pe scală, cu atât mai caracteristică este privirea profundă în ochii celuilalt. Cu toții cunoaștem privirea ferita specifică sentimentului de vinovăție, sclipirea ostilității și privirea largă și neclintită a inocentei. Hawkins ne spune că cel mai important element al facilitării evoluției conștiinței e o atitudine de disponibilitate, care deschide mintea spre o posibila validare a unor ipoteze noi. Pe scala conștiinței exista 2 praguri critice care permit o evoluție majoră. Primul se găsește la 200, aici se ivește disponibilitatea de a înceta să ne mai învinovățim sau sa învinovățim și de a accepta responsabilitatea faptelor, sentimentelor și opiniilor noastre. Atâta timp cât vom proiectăm in afara noastră cauzele și responsabilitatea, vom rămâne în limitele modelului lipsit de putere al victimizării. Al doilea prag este la nivelul 500 și poate fi atins printr-un stil de viață pus sub semnul iubirii și iertării, prin exersarea bunătății necondiționate fata de toate persoanele, lucrurile sau evenimentele, fără excepție.

In concluzie și Dr. David Hawkins ne spune că la noi e cheia, noi suntem cei care putem alege, cu responsabilitate, integritate și compasiune, un destin benefic. Chiar și asimilarea materialului prezentat în cartea Putere versus Forță  poate ridica nivelul conștiinței unui individ cu 35 de puncte, un beneficiu uriaș, ne spune autorul, dat fiind că abia progresăm in medie cu 5 puncte, de-a lungul unei vieți, daca nu manifestăm intenția in acest sens. A deveni mai conștient este cel mai mare dar pe care oricine îl poate face lumii întregi :).
Sper că v-am trezit interesul față de perspectiva lui Hawkins. Toate cărțile lui sunt calibrate la nivele foarte înalte, peste 850. În cărțile lui se pot găsi informații despre calibrarea foarte multor lucruri, cărți, filme, muzică, inclusiv religiil, și pe acestea le-a calibrat.  Sper să-l citiți și voi, deoarece cu siguranță veți regăsi multe informații noi, interesante și folositoare pentru a fi în și într-o stare de bine :)!