Despre starea de bine…

Acest articol este despre starea de bine, in sensul de buna calitate a vietii, de fericire. Starea de bine a unui individ indica sugestiv starea de multumire a acestuia fata de viata sa. Daniel Kahneman, laureat al premiului Nobel, mentiona in cartea sa “Gandire lenta, gandire rapida”, carte pe care am savurat-o din plin si care reprezinta sursa principala de informare pentru prezentul articol, ca putem spune despre o persoana ca este fericita la un moment dat daca “si-a petrecut cea mai mare a timpului in activitati pe care si-ar fi dorit mai degraba sa le continue decat sa le intrerupa, putin timp in activitati de care ar fi dorit sa scape si nu prea mult timp in stare neutra, de care sa nu-i pese din nici un punct de vedere”.

Starea de spirit a unui individ intr-un anumit moment depinde de temperamentul si fericirea sa generala, insa starea de bine emotionala fluctueaza considerabil de-a lungul zilei. Dispozitia momentana depinde in primul rand de situatia curenta, de ceea ce facem, iar in mod normal suntem focusati asupra mediului apropiat si asupra activitatii noastre curente. Exista si exceptii, cand calitatea experientei subiective e dominata de gandurire curente, mai degraba decat de evenimentele momentului (Ex: indragostitii). In mod normal insa atragem placere si durere din ceea ce se intampla pe moment, daca suntem atenti. Ca sa te bucuri de placerea mancarii, de exemplu, trebuie sa bagi de seama ceea ce faci.

Masuratori ale experientei starii de bine efectuate pe milioane de respondenti prin Gallup World Poll au confirmat importanta factorilor situationali, a sanatatii fizice si a contactelor sociale in experienta starii de bine. Se pare ca este doar o mica exagerare a spune ca fericirea e experienta petrecerii timpului cu oameni pe care ii iubim si care ne iubesc. Evaluarea vietii de catre Gallup e masurata prin urmatoarea intrebare: “Pe o scara cu trepte de la 0 la 10, unde 10 e cea mai buna viata posibila pentru dumneavoastra si 0 cea mai rea, pe care treapta a scarii simtiti ca va aflati in prezent?”

Se pare ca reusita educationala e asociata cu o inalta evaluare a vietii cuiva, pe de alta parte o sanatate precara are un mult mai puternic efect advers asupra starii de bine. Participarea religioasa are un mai mare efect favorabil, atat asupra efectelor negative, cat si asupra reducerii stresului, insa e surprinzator totusi ca religia nu ofera o reducere a sentimentelor de depresie sau ingrijorare.

Pot banii sa cumpere fericirea? Acelasi studiu furnizeaza un raspuns categoric: saracia il face pe om nefericit, iar bogatia amplifica satisfactia vietii, insa nu imbunatateste experienta starii de bine. Nivelul de saturatie, dincolo de care experienta starii de bine nu mai sporeste a fost un venit familial anual de 75.000$. Cresterea starii de bine asociate cu venituri peste acest nivel a fost 0. Se pare ca venitul ridicat e asociat unei capacitati mai reduse de a ne bucura de micile placeri ale vietii.

Experienta unui moment sau a unui episod din viata, a unei zile, nu e usor reprezentata de o singura valoare de fericire. Exista numeroase variante de sentimente pozitive( iubire, veselie, implicare, speranta, buna dispozitie) si la fel negative (furia, rusinea, depresia, singuratatea). Desi emotiile pozitive si negative exista in aceasi timp, majoritatea momentelor se pot clasifica in ultima instanta drept pozitive, daca unui sentiment pozitiv I s-a atribuit o clasificare superioara fata de unul negativ, respectiv negative, atunci cand unui sentiment negativ I s-a atribuit o valoare mai ridicata.

O observatie socanta a studiului a fost amploarea inegalitatii distributiei suferintei emotionale. Cam jumatate dintre participanti au raportat trecerea unei zile intregi fara experienta unui episode neplacut. Pe de alta parte o minoritate a populatiei a suferit un considerabil discomfort emotional de-a lungul unei zile intregi. Se pare ca o mica parte a populatiei suporta cea mai mare parte a suferintei, fie din cauza unei boli fizice sau mintale, fie din cauza unui temperament nefericit sau a unor nenorociri si tragedii personale.

Procentajul de timp pe care un individ in petrece intr-o stare neplacuta se numeste Index U. De exemplu daca Ion petrece 4 din cele 16 ore, in care este treaz dintr-o zi, intr-o stare dezagreabila, ar avea un Index U de 25%.  Un index U poate fi calculate pe diverse activitati (in timp ce facn aveta  29%, lucreaza 27%, ingrijesc copiii 24%, pentru treburi gospodaresti 18%, pentru socializare 12%, privitul la TV 12% si sex 5 %) sau la nivelul unei tari. S-a constatat bunaoara ca experienta timpului cu copiii pentru femeile americane a fost mai putin placuta decat treburile gospodaresti, in timp ce frantuzaicele petrec mai putin timp cu copiii lor, insa acesta le face mai multa placere, probabil din cauza ca au acces mai larg la servicii de ingrijire a copiilor si isi pierd mai putin timp ducandu-si copiii la diverse activitati.

Din perspective sociala transportul mai eficient al fortei de munca, accesibilitatea serviciilor de ingrijire a copiilor pentru femeile angajate, ocaziile mai bune de socializare pentru persoanele in varsta sunt moduri eficiente de a reduce Indexul U al societatii. Obiectivul politicii ar trebui sa fie reducerea suferintei umane, sa urmarim sa atingem un Index U cat mai scazut in societate. Combaterea crimei si a saraciei extreme ar trebui sa fie prioritare.

Utilizarea timpului este unul din domeniile asupra caruia oamenii exercita un oarecare control. Putini indivizi pot decide sa se afle intr-o dispozitie mai luminoasa, dar unii pot fi in stare sa-si aranjeze viata astfel incat sa petreaca mai mult timp facand lucruri agreabile, cu persoane placute si o mai mica parte a zilei facand naveta, de exemplu.

Sentimentele asociate cu diferite activitati sugereaza ca un alt mod de imbunatatire a experientei de viata, e inlocuirea relaxarii pasive, precum privitul la TV, cu forme mai active de relaxare, ca si socializarea, lectura si exercitiulfizic.

Calea cea mai usoara de sporire a fericirii este sa ne controlam utilizarea timpului. Daca ne organizam putin putem gasi cu siguranta mai mult timp pentru a face lucrurile ce ne fac placere!