Știați că atunci când facem un calcul dificil pupilele noastre se dilată, cu atât mai mult, cu cât dificultatea este mai mare? Sau că atunci când avem pupilele dilatate suntem mult mai atrăgători :)? Sau că atunci când zâmbim, chiar și forțat, ținând un creion între dinți, ne distrăm mai mult la un film? Sau că atunci când dăm din cap de sus în jos in timp ce citim sau ascultăm un text avem tendinta de a-l accepta ca adevărat? Sau că dupa o performanță ridicată tindem sa regresam spre medie? Sau că atunci când ne simțim priviți tindem sa fim mai buni? Sau că avem o stare mai bună atunci când interacționăm cu lucruri / informații familiare? Sau că tindem sa acordăm un grad mai ridicat de încredere informațiilor scrise cu un font mai închis la culoare și exprimate in cuvinte mai simple? Toate acestea si multe altele se intampla inconstient…
Laureatul Premiului Nobel Daniel Kahneman ne prezintă în cartea sa Gândire rapida – gândire lenta o viziune completa despre modul in care funcționează mintea umană, ajutandu-ne să înțelegem in egală măsură atât performanțele sale uimitoare, cât și deficiențele gândirii intuitive. Aceasta carte ne arata modul în care emitem judecați evaluative și luam decizii.
Împreună cu amicul și colaboratorul său Amos Tversky autorul a efectuat o mulțime de experimente, cercetări și studii pentru a înțelege mai bine mintea și comportamentul uman. Cartea este plină cu exemplificări care ajuta cititoriul să înțeleagă că exact așa funcționează și propria sa minte, făcând mai distractivă lectura. Un exemplu este următoarea întrebare, preluată dintr-un experiment: “Un individ a fost descris de către un vecin după cum urmează: Steve e foarte timid și retras, întotdeauna serviabil, dar puțin interesat de oameni și de lumea reală. Suflet blând și curat, are nevoie de ordine și organizare, fiind pasionat de detalii. E mai probabil că Steve sa fie bibliotecar sau fermier?” Înclinația spre alegerea profesiei de bibliotecar afectează imediat pe oricine, ignorând considerațiile statistice relevante și bazandu-se exclusiv pe asemănare. Cu siguranță exista mult mai mulți fermieri decât bibliotecari, iar probabilitatea ca Steve sa fie bibliotecar este mult mai scăzută.
In carte sunt descrise scurtăturile simplificatoare ale gândirii intuitive și sunt explicate o serie de biasuri, adică erori sistematice, ale judecății evaluative, pe care cu siguranță le veți recunoaște, regăsindu-se în gândirea majorității oamenilor normali. Un alt interesant exemplu este legat de litera n – E mai probabil ca aceasta sa fie prima sau a treia litera intr-un cuvânt? Bineînțeles că ne e mai ușor să găsim cuvinte care incep cu aceasta literă, decât cuvinte care o conțin, chiar daca in mai multe cazuri o regăsim pe a treia poziție decât pe prima. Se pare că tindem sa evaluam importanța relativă a problemelor in funcție de ușurința cu care le extragem din memorie – iar aceasta este in mare măsură determinată si de mărimea spațiului care le e acordat în mass-media. Temele frecvent menționate ne ocupa mintea, influentandu- ne judecata. Tindem cu toții să credem că adulterul este mai frecvent în rândul politicienilor decât printre medici sau avocați, însă de fapt păcatele acestora sunt doar mai des relatate în presă, mai disponibile așadar.
Autorul a fost preocupat și a studiat adoptarea deciziilor în condiții de incertitudine dezvoltând o teorie psihologica asupra modului în care oamenii iau decizii in jocurile de noroc. A observat, ca și în cazul judecății, biasuri sistematice in deciziile pe care le luam, preferințe intuitive care nu țin seama de regulile alegerii raționale.
Despre intuiție ne spune că pe lângă capacitățile intuitive de care dam dovada cu toții în viața cotidiană detectând furia in glasul cuiva de la primul cuvânt rostit, sau că șoferul mașinii din fața este periculos, la fel este și intuiția experta a unui pompier care recunoaște momentul in care podeaua unei case în flăcări se va prăbuși sau a unui medic experimentat, care după mii de ore de exercițiu ajung să vadă pericolul sau sa recunoască orice indiciu mult inainte ca altii sa sesizeze ceva.
Nu toate intuițiile se nasc însă din expertiză. Când problema e dificilă și nici o soluție nu e la îndemână, un răspuns poate veni la iuțeală, însă răspunsul nu e la întrebarea originală, ci la una mai simplă, de regulă fără măcar a băga de seamă substituția.
Atunci când căutarea spontana a unei soluții intuitive eșuează, nu ne vine in minte nici o soluție experta, nici un răspuns de substituție, ne îndreptăm către o forma de gândire mai lentă, mai greoaie și care ne cere efort. Aceasta e gândirea lenta. Gândirea rapida include ambele variante de gândire intuitivă ( expertă și euristică ) precum și activitățile mintale total automate ale percepției și memoriei, operații ce ne ajuta să știm că avem mașina în fața casei sau cum se numește capitala noastră.
Autorul ne explică despre cele două sisteme de gândire pe tot parcursul cartii, despre cum ne influențează deciziile și evaluările intuitiva gândire rapidă și despre cum putem provoca și cum ne putem ajuta de deliberata gândire lentă, care necesită mai mult efort și control, fiind si mai lenesa. De exemplu încruntându-ne ajutăm să intre în acțiune gândirea lentă, care poate face operații diverse simultan și poate folosi statistica, ceea ce gândirea rapidă nu reușește.
El mai povestește despre limitarea minții noastre, despre excesiva încredere în ceea ce credem că știm, despre incapacitatea de a ne admite propria ingnoranta și incertitudinea lumii în care trăim, despre cele două euri: experiențial și evocator, care nu au aceleași interese, despre toate deosebirile dintre automata gândire rapidă și solicitanta gândire lentă.
O altă descoperire remarcabilă este puternicul efect al dispoziției sufletești asupra performanței noastre intuitive. Se pare că inducerea bunei dispoziții înainte de un test a sporit precizia participanților de peste două ori. Subiecții triști au fost incapabili să îndeplinească sarcina intuitivă cu precizie, rezultatele lor nefiind mai bune decât cele făcute la întâmplare. Să ținem minte că atunci când suntem obosiți sau triști pierdem legătura cu intuiția noastră, fiind afectata funcționarea gândirii rapide. Când sunt bine dispuși oamenii devin mai creativi și intuitivi, dar totodată mai puțin vigilenți și mai predispuși la erori logice.
Cartea este minunata și plină de informații interesante. Nu am reușit să transmit nici 1% din subiectele tratate, are peste 700 de pagini, sper însă că v-am trezit interesul. Chiar dacă are un cost mai ridicat, vă garantez că face toți banii. Eu abia astept sa o citesc din nou. O recomand oricărei minți curioase :).
Cu drag,
Ancuța
P.S. Fotografiile au fost facute de catre Mircea Branda Photography, prieten drag caruia ii multumesc.